Matanan cu ta aparece den e decreto national proteccion flora y fauna

July 30, 2018

Algun luna atras, pa ta exacto, riba 17 di augustus 2017 a drenta na vigor e decreto nacional Proteccion di Flora y Fauna di Aruba. E ley ta brinda proteccion na un cantidad di 69 bestia y 55 mata y ta un ampliacion di e Natuurbeschermingsverordening di 1995. E ampliacion di lista a tuma luga depues cu un comision a revisa e lista di e sortonan cu ya caba ta protegi internacionalmente bou di CITES y SPAW.

Departamento di Naturalesa y Medio Ambiente (Directie Natuur en Milieu – DNM) kier trece un serie di nota padilanti na unda ta elabora y enfoca riba algun sorto cu ta aparece den ley, y asina conscientisa, tambe educa, e pueblo riba e matanan y bestianan cu ta protegi.

E ley claramente ta describi cu ta prohibi pa mata, y causa daño, na un cantidad di mata y bestianan cu ta aparece den e decreto nacional Proteccion Flora y Fauna. Articulo 1 di e decreto ta ilustra e sortonan den detaye cu e nomber scientifico y e probabel nomber local. Den articulo 1 ta aparece esunan cu ta bou di menasa di extincion mundialmente, y cu nan ta aparece ainda na Aruba of tawata presente un tempo.

For di e lista di flora nos a scoge: 1. Agave Arubensis – Cuco di Indjan; 2. Agave rutenniae/ Rutteniae; 3. Brassavola nodosa – Orkidia (di Mondi); 4. Bursera simaruba – Palisia Cora;
5. Bromelia humilis – Teco.

Nomber scientifico: Agave arubensis
Nomber local: Cuco di indjan
Famia: Asparagaceae

E Agave arubensis, ta hay’e na un un sitio so na Aruba, bo ta hay’e riba calichi pazuid di Fontein, cerca di e drumidera y e ta crece unicamente na Aruba. E sortonan di agave endemico su existencia ta menasa door di construccion di casnan y bendemendo di matanan pa landscaping. E ta un mata endemico cu ta crece den forma di un rozet. E blachinan ta suculento y cu puntanan cu ta hinca (stekels). E ta floria geel.

Nomber scientifico: Agave rutteniae
Nomber local: no ta conoci
Famia: Asparagaceae

E sorto di Agave endemico aki ta crece solamante na Aruba. E Agave rutteniae ta hay’e na un sitio so na Aruba. Pero, probablemente ela desaparece. E sorto aki ta similar cu e sorto A. vivipara, pero e ta reconoci como un sorto apart. E sortonan di agave endemico aki, su existencia ta menasa door di construccion di casnan y bendemendo di matanan pa landscaping. E ta un mata endemico. E blachinan ta suculento y cu sumpiña Flornan ta geel.

Nomber scientifico: rassavola nodosa
Nomber local: Orkidia di mondi
Famia: Orchidaceae

Den ultimo añanan, e cantidad di orkidianan aki a baha drasticamente den cantidad, door cu hende ta coy e matanan for di naturalesa pa pon’e na cas. Nan ta cultiva e mata localmente como un mata pa hardin. Door di esaki ta haya e mata aki na un sitio so na Aruba. E orkidianan aki ta crece den palo of baranca. Blachinan ta suculento y ta crece den forma di rozet. Flornan blanco cu piek piek biña. Fruta ta den forma di un webo.

Nomber scientifico: Bursera simaruba
Nomber local: Palisia Cora
Famia: Burseraceae

E Bursera simaruba ta crece na hopi parti di mundo, for di zuid di Florida te cu zuid di Mexico te cu parti noord di Sur America, y tambe ariba islanan den Caribe. Na Aruba e palo aki ta hopi scars y tin 7 di e matanan aki na Aruba. E palo di e matanan actual ta vital, pero, no tin matanan nobo. Door di esey su existencia ta bou menasa. E nomber “Pal’i sia” ta bin door cu nan tawata uza e palo pa traha siya (zadels). E ta crece riba calichi y ariba vegetacion di diabaas. E por crece te cu mas o menos 10 meter. E troncon ta color cora bruin (color di e indjan p’esey e nomber Indjan cora) cu casca manera scama na e troncon. Den tempo di secura e blachinan ta cay, flornan y simiya ta bira visibel. E flor ta blanco y chikito. E simiya ta color bruin cora 10 mm largo y hancho. E simiya tin un bida largo. Na Aruba esaki ta un excepcion. E ta un mata tambe cu ta medicinal. Na Aruba y Antiyas, nan ta herbe e casca di e troncon, y uz’e pa hor garganta y tambe ta bebe ora di verkoud of asma.

Nomber scientifico: Bromelia Humilis
Nomber local: Teco
Famia: Bromeliaceae

Durante di añanan e mata Bromelia Humilis a reduci hopi door cu hopi hende a saca e mata for di naturalesa. E matanan aki ta haya nan na cas di hende y ta uz’e como un mata di hardin. Solamente na un sitio isola na Aruba por hay’e y den cantidad limita. E ta un mata cu ta crece riba tera y ta crece den forma di rozet. Blachinan ta berde scur, diki, duro, tambe rand di e blachi ta skerpi cu haak. E blachinan paden ta crece color cora fel durante e temporada cu e ta florece. E flornan ta biña cu rand fini blanco y ta crece paden di e curason di e mata. E fruta ta un beishi.

Nos ta inclui potretnan di e Palisia cora y tambe esun di Orkidia di mondi y e splicacion ta saca for di buki: de inheemse bomen van de Benedenwindse eilanden di J.A de Freitas (1996), Arnolodo’s Zakflora di A.S.J van Proosdij (2012)y literatuur Aandachtsoorten binnen de Arubaanse Flora di A.H van Schaik y L.M Petrocchi (feb 1998).

Articulo 5 y 6 di e Natuurbeschermingsverordening ta duna splicacion kico exactamente ta prohibi pa haci y keda sin haci pa cu e sortonan. Pero tambe ta bon pa remarca cu articulo 19 ta duna e strafbepaling cu por yega te na un boet di 100,000 florin.

DNM kier a gradici tur departamento envolvi como tambe ministerio di Infrastructura y Medio Ambiente. Gradiciendo e colaboradornan di foto di e sortonan. Cortesia di foto duna door di Stimaruba y Sr John A. de Freitas (CUR)

Scroll To Top
Departamento di Naturalesa y Medio Ambiente | © 2024